sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Sirena de suburbie


Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain

Ce soarta nemiloasa ! O sirena de suburbie sa-ti infiga cutitul in  spate, cu ajutorul celor care  iti poarta acelas sange !

O astfel de fiinta are purterea asupra ta ! Iti stabileste diagnosticul, iti stabileste  faptul ca esti vin decat. Iti stabileste  taierea tratamentului. Stabileste stergerea trecutului, stabileste ca acolo unde mergi nu-ti mai trebuie incaltaminte, imbracaminte, doctor, medicamente.
Ti se spune mereu ca esti moarta si nu mai ain nimic. Ca locul tau este sa fii parasit la balamuc.
Si asta cu ajutorul unor jeguri umane care fac pe pudibonderistii dar, se tin departe de adevar dincolo de zidul inumanitatii fara sa- le ceara nimerni asa ceva.
Orice pedeapsa  umana este prea mica fata de acesti nemernici care fac pe  persoanele subtiri dar,sunt cei mai criminali oameni caci fara a li se cere ajutorul condamna la moarte oameni care  intr-un moment au fost fara aparare si pentru asi imprima purterea fara de tagada,  te sechestreaza fara imbnracaminte si incaltamninte, fara nici un mijloc de comunicare pentru a nu putea sa evaedezi in lumea normala. Si daca apari cum da Dumnezeu, sa poti fi indentificat ca un om cu probleme psihologice pentru a fi mai usor internat la ospiciu pentru ati fi DEVALIZARTA TOATA AVEREA IMOBILA. FARA  APROBAREA TA. ACESTI MISEI ALIATI CU  O BESTIE CU CHIP UMAN (nu este intamplator ca este de etnie maghiara, mai ales femeie)SUNT LA FEL DE VIONOVATI CU CEI DE ACELAS SANGE. JAVRELE NUMAI AU PROFITAT. NICI O MILA FATA DE ACESTE JEGURI UMANE CARE SPUN CA ESTE NEAM CU O   JEFUITOARE DE VIETI SI BUNURI. Ce rautate criminala au in suflet fata de  o persoana care nu i-a deranjat cu nimic niciodata nici macar cu o vorba ?????? Bestialitatea nu are margini.
In prim plan familia Facauaru Sanda si Cornel din  Ploiesti str. Alba Iulia, nr...., in cardasie cu Aura medic stomatolog in Bucuresti,  care se vrea viitoarea mea nora!!!!!!.
Barbati feriti-va de sirenele de suburbie si daca nu puteti, nu le ascultati glasul care va indeamna la crime si tineti-le la distanta folosindu-le atat cat trebuie si este necesar, nu mai mult !!

vineri, 29 noiembrie 2013

Pastorel Teodoreanu (epigrame)


Pastorel Teodoreanu (1894-1964) patriot (nationalist)

Guvernul Groza
În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!

Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

In cinstea ta
În cinstea ta, Staline,
M-am aşezat pe vine
Şi ce-am făcut, sub mine,
Să ştii că-i pentru tine…


Câte stele sunt pe cer
Toate pan’ la ziua pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră….

Epigramă pentru Marx, Engels, Lenin-Stalin-Ana Pauker
Două bărbi, o ţăcălie
O mustaţă fumurie
Şi o “gaură” pustie -
Vai de biata Românie!

O ghicitoare 
Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la Academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.

Reclamă
Îmi spunea un beţivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!

La restaurantul Uniunii Scriitorilor:

Beau băieţii, harnici,
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnători!

Americanilor
Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!

După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:
Din Galaţi la Port Arthur
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.

Epigrama nu e scula

Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?

În ţara asta prefăcută
Căcaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţi
Sunt daţi afară de căcaţi.

File de istorie

File de istorie: “Ca o lacrima de sange, a cazut o stea”

autor: FrontPress 29.11.2013

Sâmbătă, 30 noiembrie, se împlinesc 75 de la asasinarea mişelească a “Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul şi liderul Legiunii Arhanghelul Mihail, organizaţie politică controversată, considerată însă de unii ca fiind cea mai puternică mişcare revoluţionară de renaştere naţională şi spirituală care a existat vreodată în România. La 39 de ani, în data de 30 noiembrie 1938, în noaptea Sfântului Andrei, acesta murea sugrumat mişeleşte de jandarmi, din ordinul criminal al regelui dictator Carol al II-lea. Chiar şi după moarte, a continuat să insufle teamă în rândul duşmanilor creştinismului şi naţionalismului, devenind un exemplu pentru noi şi noi generaţii de patrioţi români şi europeni.
Scurte repere biografice
Codreanu s-a născut în 13 septembrie 1899 la Huşi, fiind cel mai mare dintre cei şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari). Între 1912-1916 a studiat la Liceul Militar de la Mănăstirea “Dealul”.
În 1913, la Liceul Militar, împreună cu tatăl său
În acelaşi an 1916, îşi urmează tatăl pe font. Ulterior, între anii 1916-1919, continuă studiile militare la Şcoala Militară de Infanterie Botoşani. Anume în acea perioadă, a învăţat să iubească tranşeea şi să urască salonul, primind o educaţie militară care l-a marcat în mod benefic, întreaga viaţă. Urmează apoi Facultatea de Drept din Iaşi.
În 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă militantă, condusă de muncitorul Constantin Pancu şi promotoare a socialismului naţional-creştin. Dejoacă cu mult curaj, în 1920, două acţiuni comuniste la Regia din Iaşi şi la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fără serviciu religios. Este ales preşedinte al Societăţii Studenţilor la Drept. La 10 mai 1922, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini.
În toamna lui 1922 pleacă sa studieze la Berlin şi Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcari studenţeşti din decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor tinerilor români îl reprezenta “numerus clausus”, adică limitarea numărului de locuri alocate evreilor în universităţi la procentul pe care aceştia îl aveau în populaţia românească.
Împreună cu profesorul A.C.Cuza, fondează în 1923, Liga Apărării Naţional Creştine (LANC) şi alege svastica drept simbol al noi mişcări, cu 10 ani înainte de venirea la putere în Germania a naţional-socialiştilor conduşi de Adolf Hitler.
Organizează în acelaşi an, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Leonida Bardac şi Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei şi a capilor corupţiei din lumea politică românească. Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu. Este eliberat şi considerat nevinovat de justiţie.
În 1924 îl împuscă în legitimă apărare pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi, acuzat de abuzuri inimaginabile împotriva elevilor de liceu şi studenţilor naţionalişti. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin.
Întemeiază la 24 iunie 1927, împreuna cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail.
În mijlocul unui grup de legionari, în costum popular
În 1930 organizează două ample marşuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitaţiile comuniste. Se constituie organizaţia de tineret Garda de Fier, la care aderă nu numai legionari. Este dizolvată de trei ori fără temei între 1931 şi 1933.
În tabăra de muncă Carmen Silva
Este ales deputat de Neamţ în 1931 iar în 1935 organizează Comerţul Legionar, o formă unică de strângere de fonduri pentru Mişcare şi în acelaşi timp o alternativă paralelă la materialismul capitalist burghez.
Întemeiază deasemenea partidul Totul pentru Ţară, ca expresie politică a Mişcării Legionare.
Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea într-o scrisoare publică a lui Nicolae Iorga,catalogat drept un “necinstit sufleteşte” deoarece după ce o perioadă a susţinut avântul tinerilor patrioţi români, istoricul le-a întors spatele pentru a intra în graţiile regelui Carol. Este condamnat la şase luni detenţie. În luna mai i se intentează încă un proces şi este condamnat la zece ani de muncă silnică.
În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreună cu alţi fruntaşi legionari, Nicadoriişi Decemvirii, în timp de erau transportaţi către Jilava.
Ca urmare a instaurării Statului Naţional Legionar în septembrie 1940, trupul Căpitanului este deshumat şi reîngropat creştineşte la Casa Verde din Bucureşti, sediul central al Mişcării.
Mormântul a fost distrus de regimul comunist şi astăzi nu se cunoaşte care este locul de veci al aceluia care a marcat generaţia interbelică şi nu numai prin exemplul său de sacrificiu, dăruire, trăire ortodoxă, iubire de tot ce e românesc şi dârzenie ieşită din comun.
Declaraţiile plutonierului Sârbu, publicate în ziarul “Buna Vestire”, 9 septembri 1940
“…În zorii zilei (n.n. 29/30 Nov. 1938) am pornit spre Râmnicul Sarat. Ajunşi la închisoare, am fost băgaţi toţi jandarmii într-o celulă, unde maiorii Dinulescu şi Macoveanu ne-au dat instrucţii asupra modului cum avem să executăm pe legionari. Punând în genunchi pe şoferul maşinii, i-a aruncat un ştreang după gât pe la spate, arătând cât de uşor se poate executa astfel. Totul a fost gata în câteva minute. Jandarmii au ieşit apoi unul câte unul afară, în curtea închisorii şi fiecăruia i s-a dat în seamă un legionar. Mie mi-a dat unul mai voinic, mai înalt. Am aflat mai târziu ca acesta era Căpitanul, Corneliu Codreanu.
I-am dus apoi în masini. Aici, legionarul era legat cu mâinile de bancă la spate, iar picioarele pe partea de jos a băncii din faţa, în aşa fel ca să nu se poată mişca nici într-o parte, nici în alta. Aşa au fost legaţi 10 legionari într-o maşina şi 4 în alta. Eu am fost în prima maşina, în cea cu 10 legionari, în spatele Căpitanului şi fiecare jandarm era asezat în spatele legionarului ce-i fusese încredinţat. În mâini aveam ştreangurile. Am pornit. În maşina mea mai era maiorul Dinulescu, iar în cealaltă maiorul Macoveanu. Era o tăcere de mormânt căci n-aveam voie să vorbim între noi şi nici legionarii între ei.
Ajunşi în dreptul pădurii Tâncăbeşti, maiorul Dinulescu, care stabilise cu noi, printr-un cod de semnale, momentul execuţiei, a aprins la un moment dat lanterna, stingând-o si aprinzând-o de trei ori. Era momentul execuţiei, dar nu ştiu de ce nu am executat nici unul. Atunci maiorul Dinulescu a oprit maşina, s-a dat jos şi s-a dus la maşina din spate. Aici, maiorul Macoveanu fusese mai autoritar. Legionarii erau executaţi.
Căpitanul şi-a întors puţin capul către mine şi mi-a şoptit: “Camarade, dă-mi voie să le vorbesc camarazilor mei!”.
Dar în aceiaşi clipă, mai înainte ca el să fi terminat rugămintea, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe scara maşinii şi păşind înăuntru cu revolverul în mână a rostit printre dinţi: “Executarea!”. La aceasta, jandarmii au aruncat ştreangurile… A fost un muget şi un horcăit, întrerupt din adâncul fiinţei lor, apoi o linişte de mormânt.
Cu perdelele trase, maşinile şi-au continuat drumul până la Jilava… Când am ajuns, erau orele 7 dimineaţa. Aici ne aşteptau: colonelul Zeciu, Dan Pascu, comandantul închisorii, colonelul Gherovici, medicul legist Lt. Col. Ionescu şi alţii. Groapa era făcută. Traşi din maşină, legionarii au fost aşezaţi cu faţa în jos şi împuşcaţi în spate, pentru a se simula astfel împuşcarea pe la spate în timpul evadării de sub escortă. Apoi au fost aruncaţi în groapa comuna…”. Sursa: FrontPress.ro

Guvernul Romaniei este criminal


Guvernul este inuman, deci criminal

Sa nu dam uitarii si sa tinem in atentia populatiei situatia din spitalele romanesti mentinuta am inteles din 1997, cand bolnavii nu mai trebuiau sa dea bani din  buzunar, de catre conducerea criminala a Min.Sanatatii.
Sa nu  trecem  calcand pe cadavre, peste suferinta celor care nu au posibilitatea a iasa in  strada. Sa ne gandimn ca mai ales la sectiile de chirurgie infectioasa si reparatorie, la  tipetele nesfarsite in noapte care nu impresioneaza pe nimeni. Se spunea ca nu exista la farmacia spitalului, nici un algocalmin (apa de ploaie) Ketanol numai de la farmacie pe banii personali sau ai familiei, iti amelioreaza momentan durerile.
In privinta gandacilor, daca seara rugai un vizitator sa iti puna in cana putina apa pentru noapte, nu puteai sa o bei caci, deasupra apei  pluteau ca un  capac negru gandacii morti innecati, sau nu care te gadilau pe limba. Daca asteptai pana dimineata sa se aduca ceaiul, continutul canii se arunca  si apoi se turna ceaiul, fara sa mai fie spalata cu dero, ca nu era.
Dar pentru corecta informare,  personalului  care facea curatenia i se spunea sa aduca dero de acasa. Au adus dar, nu pentru a face curat zeci de ani in spital pe banii lor. Atunci la ce se mai duceau la serviciu ?
Nu ma refer la mita zilnica care se dadea celor care te duceau cu targa, cu caruciorul, la spalat la baie, la pansat, plosca, caci  daca nu dadeai a doua zi, te lasau fara serviciile respective urgente, asa cum am patit  eu.
Nu existau calmante, strigatele tale de durere in  noapte nu impresiona pe nimeni(asistentele), parca nu ai exista, toti sunt surzi.  Am mai spus ca si eu am dat din ce mi-a adus familia, cand ma sculam in  tipete, cu toate ca  luam somnifere sa scap si eu cateva ore de durere. Familia mea nu trebuia sa se supere pe mine pentru ca cei care  tipau erau imobilizati la pat si nu mergeau la carciuma sa vanda medicamentele si pansamentele si toate cele mecesare cu care am  putut sa ajut si eu in situatiile  fara scapare, sa le vanda pe bautura. Arata sufletul mic care le-a fost impus de altii si anuleaza POATE SI FAPTA MEA BUNA, DAR CONDAMNABILA. Ganditi-va ca  orice  aduce ALINARE NUMAI 2 ORE, ITI SLABESTE INIMA.
GANDITI-VA CA FIECARE MUNUT, PENTRU UN BOLNAV IN DURERI CUMPLITE INSEAMNA O ORA. Eu si la iesirea din spital am oferit bolnavilor de la saloanele unde am fost, inclusiv de barbati, tot tratamentul ramas. AM FACUT ASTA GANDINDU-MA CA PREFER MOARTEA, DECAT O NOUA INTERNARE.
Apartinatorii speriati de situatiile  din spital, spun celui care este in imposibilitatea sa vorbeasca sa se apere ca este mort, ca nu mai are nimic, astfel neavand nici o demnitate ca a fost furat de tot, nelasandu-i-se nici o tinta sa o bata  pe tocul usii ca sa atarne  o batista.
De la iesirea mea din  spital am spus mereu si am rugat ca, daca vreti sa va faceti o pomana mergeti ca vizitori la chuirurgie macar, sa duceti acolo calmante ca sa  usurati trecerea timpului macar pentru 2 ore a unui suflet chinuit si parasit. Daca alti bolnavi au in plus, medicamente, siringi, branule, perfuzoare este bine daca nu,  NU pentru ca se dau cu rolul  imprumut dar,  care de cele mai multe ori nu se materializeaza.
Am suspicionat mereu ca totusi farmaciile spitalelor au medicamente, dar nu dau  bolnavilor pentru a nu creea o obisnuinta si nici pentru a da curaj altor bolnavi, care se sting in liniste fara nici o speranta de a apela la acest ajutor.
Este ca si  declaratia lui CODOI, care atunci cand s-au platit toate datoriile Romaniei si s-a pus problema ca sa se dea la "viermi"mancare,  a spus ca nu,  pentru ca se vor obisnui sa manance.
Ati vazut ce vizita de lucru a facut Min.Sanatatii  la Spit.Jud.Ploiesti, pe 1 iunie, pentru un sfert de ora la Managerul spitalului, care i-a infatisat probabil hartoage contabile.
Dar aceasta situatie ca, daca bolnavul scapa cu viata, se rasfrange  necazul asupra capului sau, de catre familie, care vazand  ce costisitoare este spitalizarea,  paraseste bolnavul fara a i se imnuia inima  fata  tratamentul chirurgical in continuare. La sfaturile unor  rude prin alianta este  conditionat de a merge la casele de batraini sau  de nebuni de parca acolo ii va  ingriji cineva. Vreau ca aceste  animale in  doua picioare, sa  inteleaga ca  oricat se vor baricada ei  spatele zidurilor, blestemul asupra lor pentru atitudinea inumana nu-i va ocoli.
Fac apel sa nu uitati  situatiile din spitale si atitudinea criminala a conducerii tari si mai ales a Ministerului Sanatatii.
Durerile  dupa operatiile care au facut infectii, sunt cele mai groaznice si nu are nici o alinare fara injectii calmante  are isi fac efectul numai 2 ore si dvs. puteti sa faceti ceva pentru alinarea celor in  suferinta.
Sa nu ne imaginam ca va veni Zana cea buna si cu bagheta ei va  schimba situatia asta, facuta voit  in societatea noastra de cei fara inima, pe parcursul a 20 de ani.
Parca s-au luat si de la Sanatate la ultima rectificare milioane de euro, pentru a se da la serviciile secrete !!!
DE CE ?????
Saptamanal in Spitalul  Jud.Ploiesti mureau in  fiecare salon  2-3 pacienti. Mancarea execrabila,din  lipsa de bani si fara medicamente, asta este reteta pentru a disparea  in neant din spital, pentru fiecare om care pentru criminalii, de la guvern nu inseamn a nimic, poate un alegator mai putin, dar recuperat prin  listele falsificate si neactualizate.

joi, 28 noiembrie 2013

Primele iubiri


Primele iubiri de Nicolae Labis (1935-1956)

Mergeam tăcuţi alături, străini, odinioară
Şi presimţeam că astăzi voi fi îndrăgostit
De faţa ta curată ca zorile de vară,
De părul tău de aur împletit.


Dar nu ştiam că nimeni n-are să poată şterge
Văpăile din inimi, acest pojar nestins,
Că pe cărări de sticlă alături ne vor merge
Ideile, îmbrăţişate strâns.

Că prins de-o vrajă nouă şi-atotcuprinzătoare
Voi părăsi boema cu gustul ei amar,
Că vinul, deşi-mi place când scapără-n pahare,
Mă va-mbia din ce în ce mai rar.

Văzusem frumuseţea privirilor semeţe,
Izvoare de lumină, de umbre şi scântei,
Dar bănuisem numai adânca frumuseţe
De dincolo de ochii mari şi grei,


Ce mai târziu, prin lupte lăuntrice-am aflat-o
Şi-o aflu-n întregime în fiecare zi
Iluminându-mi viaţa cu flacăra-i curată
Fără de care n-aş putea trăi.

(Primele iubiri – Nicolae Labiș)

Hipnotizati-va singuri


Hipnotizati-va singuri pentru a va alunga gandurile negative!



Hipnoza este placuta. Este o stare de concentrare profunda. Partea constienta a mintii este relativ slaba. Este intr-o permanenta sovaiala si elaboreaza o serie nesfarsita de scuze pentru a nu va preocupa de ceea ce incercati cu adevarat sa realizati. Ii lipseste acel gen de forta stabilizatoare pe care o poseda subconstientul. Mintea subcontienta poate fi influentata cel mai bine atunci cand cineva este intr-o stare pasiva sau relaxata, ca in timpul hipnozei. Aceasta calmare a mintii are efectul de a o elibera, facand-o sa se deschida spre ganduri mai pure si mai inalte. Hipnoza aduce atat vigoare mentala cat si entuziasm, pentru ca inlatura toate temerile si gandurile negative care actioneaza franand energia, inspiratia si realizarile personale. Trebuie sa va transpuneti in fapt dorintele, ideile sau sperantele, sau altfel acestea isi pierd sensul. Subconstientul este cel mai bun loc de unde se poate porni aceasta intreprindere. Asadar, ar trebui sa rezervati zilnic doua intervale de cate zece minute in scopul de a va antrena mintea subconstienta. Momentul cel mai bun este dis-de-dimineata, dupa trezire. Celalalt interval il puteti alege oricand va convine in timpul zilei, cu exceptia perioadei de dinaintea somnului, pentru ca s-ar putea sa adormiti mai greu dupa aceea.

 Etapa 1 * Gasiti o incapere linistita si inchideti usa pentru a va izola de zgomotele care v-ar putea distrage. Intindeti-va pe un pat sau pe o canapea si relaxati-va intre doua si cinci minute. In timp ce stati inerti, atat mintea cat si corpul se vor relaxa, iar aceasta stare de pasivitate va deschide o usa catre mintea subconstienta. Stand in liniste, inchideti ochii si imaginati-va o senzatie de caldura si relaxare. * Indreptati-va atentia asupra degetelor de la picioare. Imaginati-va cum senzatia calda, de relaxare, se intinde si cuprinde degetele, indreptandu-se apoi spre partea din spate a ambelor talpi, spre calcaie si glezne. Acum imaginati-va cum senzatia de caldura urca de-a lungul gambelor, la ambele picioare, spre genunchi si muschii coapselor, intalnindu-se la oasele iliace. * Senzatia de caldura si relaxare urca mai departe pe coloana pana in mijlocul spatelui, cuprinzand omoplatii si inaintand spre ceafa. Acum simtiti caldura si relaxare in degetele ambelor maini, la fel cum ati simtit in degetele picioarelor. Senzatia se intinde spre dosul mainilor, spre palme, incheieturi, coate, umeri si gat, relaxand fiecare muschi de pe traseu. * Senzatia de caldura si relaxare inainteaza in partea din spate a capului, pe scalp si apoi pe frunte. Acum, muschii fetei sunt relaxati; la fel si ochii, care sunt inchisi; obrajii, lobii urechilor si gatul. Acum fiecare muschi si intregul corp sunt complet relaxate. * Cand ajungeti la starea de relaxare a intregului corp, care este insotita de o greutate in brate si picioare, ati ajuns deja intr-o stare de usoara hipnoza. Continuati sa faceti exercitiul cateva zile la rand, apoi treceti la etapa a doua. Instructiunile acestea trebuie sa faca parte dintr-un dialog mental pe care-l veti avea cu propria persoana. Cititi-l de doua sau trei ori si memorati ideea generala, nu incercati sa-l retineti cuvant cu cuvant.

 Etapa a doua * Urmatoarea preocupare este ajungerea la un stadiu mai avansat de hipnoza. Aceasta se poate realiza in mai multe feluri. Cel mai obisnuit este sa va imaginati o scena foarte placuta si linistitoare, de exemplu o pajiste inverzita pe care o priviti de pe varful unui munte, vazand cum un paraias lenes isi urmeaza drumul sinuos si relaxandu-va tot mai mult in timp ce-i urmariti miscarea lenta. O alta metoda este sa va imaginati cum coborati foarte incet treptele unei scari vechi, gandindu-va la propria persoana in timp ce coborati din ce in ce mai jos cu fiecare pas. Iata acum un exemplu al felului in care un hipnotizator adanceste starea de transa hipnotica: * Imaginati-va ca sunteti la etajul al cincilea al unui mare magazin universal… si ca tocmai ati intrat in lift pentru a cobori in strada. Pe masura ce coborati, usile liftului se deschid si se inchid la fiecare etaj… sunteti din ce in ce mai relaxat… somnul devine din ce in ce mai profund. * Acum usile se inchid… si incepeti sa coborati incet. Liftul se opreste la etajul al patrulea… cativa oameni coboara… alti doi oameni urca in lift… usile se inchid din nou… si deja v-ati relaxat mai mult… sunteti din ce in ce mai adormit. * Si cum coborati la al treilea etaj… si va opriti, in timp ce usile se deschid si se inchid din nou… va relaxati si mai mult… iar somnul devine si mai profund. * Coborati incet la al doilea etaj… unu sau doi oameni coboara si mai multi urca… si in acest timp… sunteti din ce in ce mai relaxat… din ce in ce mai adormit. * Coborati mai departe pana la primul etaj… usile se deschid si se inchid… dar nimeni nu mai coboara si nu mai urca. Sunteti deja mult mai relaxat… si somnul e din ce in ce mai adanc. Dormiti mai adanc, si mai adanc… dormiti mai adanc, tot mai adanc. * Coborati mai departe… liftul ajunge in sfarsit la nivelul strazii. Usile se deschid si toata lumea coboara. Dar dumneavoastra nu coborati. * Vreti sa mergeti si mai adanc… si coborati la subsol. * Usile liftului se inchid din nou… si coborati… mai jos… din ce in ce mai adanc… si cand ajungeti la subsol… sunteti de doua ori mai relaxat si va simtiti si mai bine… sunteti de doua ori mai adormit. Pe masura ce va veti antrena mintea, veti ajunge in aceasta stare mai repede si chiar locurile care va distrageau inainte vor deveni destul de convenabile pentru practica autohipnozei.

lovendal.net/

miercuri, 27 noiembrie 2013

Independenta Scotiei

Cartea alba” a INDEPENDENTEI Scotiei

autor: FrontPress 27.11.2013

scotiaCu zece luni înainte de referendumul pentru independenţa Scoţiei, guvernul acestei provincii britanice publică marţi o Carte albă prin care speră să convingă o populaţie în majoritate sceptică de beneficiile pe care le-ar prezenta un divorţ istoric, relatează AFP.
Premierul separatist Alex Salmond, care militează pentru ‘Da’ la consultarea populaţiei în 18 septembrie 2014, îşi afişează obiectivul de a proclama independenţa în 24 martie 2016, dată care ar corespunde aniversării Actului Unirii între Anglia şi Scoţia din 1707.
Cartea albă cu 670 de pagini, intitulată ‘Viitorul Scoţiei: ghidul D-voastră pentru o Scoţie independentă’, se doreşte a fi ‘documentul cel mai detaliat publicat vreodată în favoarea independenţei unei ţări’, potrivit unui comunicat al guvernului.
‘Vom răspunde întrebărilor populaţiei despre modul în care vom deveni o ţară independentă, ce oportunităţi oferă independenţa, cum vor funcţiona instituţiile noastre politice şi care pot fi beneficiile unui vot în favoarea independenţei’, a detaliat Nicola Sturgeon, vicepremierul scoţian.
‘Acest document este destinat să arate cum pot fi utilizate puterile conferite de independenţă pentru a construi o Scoţie mai bogată şi mai dreaptă şi a garanta că fiecare beneficiază de resursele noastre naturale şi de talentele noastre’, a adăugat ea.
Problema independenţei Scoţiei ridică, de fapt, numeroase semne de întrebare, fie că este vorba de viitorul bazelor militare instalate acolo, de proprietatea importantelor rezerve petroliere din Marea Nordului sau de apartenenţa la organizaţii internaţionale ca ONU şi UE.
wCartea albă pretinde că ar contracara principalul argument al guvernului lui David Cameron împotriva independenţei, potrivit căruia ea ar fi catastrofală din punct de vedere economic pentru provincia cu 5,3 milioane de locuitori.
Ministrul britanic al finanţelor asigură astfel că o asemenea independenţă ar putea costa în medie 1.000 de lire (1.200 de euro) anual pe fiecare contribuabil prin creşterea impozitelor.
O victorie a separatiştilor pare pentru moment improbabilă: sondajele arată în mod stabil de 20 de ani că doar o minoritate de o treime din alegătorii scoţieni se pronunţă pentru independenţă.
O anchetă apărută duminică în Sunday Times indica totuşi 38 % pentru ‘Da’, cu doar 9 puncte sub ‘Nu’, cu o rată de indecişi de 15 %, susceptibili să încline echilibrul.
Ca un semn al voinţei guvernului de la Londra de a contracara mai energic veleităţile separatiştilor, secretarul de stat britanic pentru Scoţia Michael Moore a fost înlocuit în octombrie cu Alistair Carmichael, unul dintre liderii Partidului Liberal-Democrat, considerat mai combativ.
Cele trei mari partide britanice – laburişti, conservatori, liberal-democraţi – se opun independenţei pe care o susţine Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Alex Salmond.
După un referendum în 1997, Scoţia se bucură de o autonomie extinsă în cadrul Regatului Unit, care mai cuprinde Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Parlamentul său are în prezent competenţe în educaţie, sănătate, mediu şi justiţie, în timp ce problemele apărării şi politicii externe sunt controlate de Londra. De peAgerpres
scotland-independence-increase-tax.si

marți, 26 noiembrie 2013

Doua restaurante cuser


Doua restaurante cuser de Ion Pribeagu (1887-1971)

Nici nu se putea concepe,
 Ca asemenea poveşti
 Să se-ntâmple-n altă parte,
 Ci în Calea Văcăreşti.

Şi s-a potrivit să fie
 Că aşa a vrut prea-Înaltul-
 Două restaurante cuşer
 Unul vis-a-vis de altul.

Unu-l ţine Madam Betty,
 Pentru seară şi dejun,
 Iară celălalt aparţine
 Domnului Avram Cel Bun.

Ambele-au ficat de gâscă,
 Creplăh, gât umplut cu griş,
 Dar specialitatea casei,
 E la ei ghefilte fiş.

Nu găseai în tot oraşul
 La Viena sau Amsterdam,
 Ştrudel ca la madam Betty,
 Sau piţea ca la Avram.

Murături şi dămblagele
 Nicăieri nu se găseşte,
 Pepenaşi şi gogonele,
 Că mâncând, te lingi pe deş’te.

Nu găseai un loc la mese,
 Fiindcă printre citadini,
 Mai veneau să se-ospăteze,
 Foarte mulţi clienţi creştini.

Că-şi spuneau ades gurmanzii
 În diverse conversaţii:
 -Mă, fripturi cum fac ovreii,
 Nu găseşti la alte naţii.

Şi-ntr-o zi, un domn se-aşează,
 Ia o supă, o friptură,
 Un rasol şi sărmăluţe,
 Vin, sifon, o murătură.

Ia budincă cu stafide
 Şi apoi dintr-o cutie,
 Scoate un gândac şi-l pune,
 În budincă în farfurie.

- Ce fel de local e ăsta? -
 Ţipă el în gura mare –
 E-o ruşine! Cum se poate,
 Cu gândacii în mâncare?

Am să vă reclam chiar astăzi,
 La serviciul sanitar!
 Cine e patron aicea?
 E birtaş sau e tâlhar?

Vine-Avram: - Eu sunt stăpânul.
 Un gândac? Am auzit!
 Nu poţi să vorbeşti matale,
 Puţintel mai răguşit?

Se întâmplă! Hai mai bine,
 Ca să discutăm un pic:
 Mai întâi, pe toată masa,
 Nu plăteşti nimic, nimic!

Plus că ai şi avantaje:
 Iei gândacu-într-o hârtie,
 Şi te duci la madam Betty,
 Vis-a-vis, în prăvălie.

Îţi mai dau şi-un pol în mână,
 Numai să-mi faci mie placul.
 Te-aşezi la ea frumos la masă
 Şi faci chestia cu gândacul!

-Imposibil! - zice domnul –
 Şi te rog nu insista,
 C-adineauri, madam Betty
 M-a trimis la dumneata!

luni, 25 noiembrie 2013

Marsul Unirii

Noua Dreapta cheama romanii de 1 decembrie in Sfantu Gheorghe la ”Marsul Unirii”

autor: FrontPress 26.11.2013

noua dreapta covasnaLa fel ca în anii precedenți, Noua Dreaptă va organiza și în 2013, cu ocazia Zilei Naționale a României, un ”Marș al Unirii”, în ”secuime”, în semn de solidaritate cu românii din zonă și pentru a arăta că naționaliștii resping orice formă de separatism etnic și toate provocările ”autonomiste” susținute de Budapesta.
Anul acesta, orașul ales pentru marșul de 1 decembrie este Sfântu Gheorghe din județul Covasna. Acțiunea va începe la ora 12.00 iar locul de pornire este Catedrala Ortodoxă Română. Punctul terminus va fi Piața Mihai Viteazul, în fața monumentului dedicat marelui domnitor român, care a unificat pentru o scurtă perioadă Țara Românească, Moldova și Transilvania.
80222759Conform Recensământului din 2011, populația stabilă a municipiului Sfântu Gheorghe este de 56.000 de persoane, dintre care 41.200 de etnie maghiară și doar puțin peste 11.800 români.
În fiecare an, Noua Dreaptă alege să marcheze Ziua Națională în orașele din inima țării unde tricolorul este tot mai puțin afișat în detrimentul steagului ”secuiesc” și unde românii sunt minoritari și supuși discriminării din partea autorităților locale, controlate de partidele minorității ungurești. Sursa: FrontPress.ro
1dec_covasna

Mafia implicata


MAFIA IMPLICATA IN UCIDEREA LUI JF KENNEDY

Carlos "The Little Man" Marcello (6 februarie 1910 în Tunis, Tunisia-3 martie 1993 în Metairie, Louisiana, SUA) a fost un gangster italo-american care a devenit șeful familiei mafiote din New Orleans în anii '40 .


Duminica seara la miezul noptii pe Discovery World, s-a arata clar implicarea Mafiei in asasinarea pres. Kennedy. Mafia a scapat nepedepsita pentru ca reusit sa deturneze atentia IN MOD DIBACI ASUPRA COMUNISTILOR, URSS, CUBA.
CEI IMPLICATI ACTIV AU FOST NUMAI NISTE PIONI, PE TABLA DE SAH A MAFIEI.
NU AU STIUT ORDINUL CUI IL INDEPLINESC SI IN MOD ERONAT A FOST DETURNAT SCOPUL. S-A SPUS CA A FOST CEA MAI MARE LOVITURA A MAFIEI DIN TOATA ISTORIA EI. A OMORAT UN  PRESEDINTE AL SUA FARA SA FIE  PEDEPSITA. SEFUL MAFIEI DIN LOUISIANA SI TEXAS, DE ATUNCI A FOST CARLOS MARCELLO.

Acest documentar de o oră prezintă dovezi fascinante care susţin teoria că Mafia s-a aflat în spatele asasinării preşedintelui JFK. Programul include un interviu prezentat acum în premieră, cu un informator FBI care a fost coleg de celulă, în închisoare, cu şeful mafiot Carlos Marcello - omul care a mărturisit că a orchestrat uciderea preşedintelui. Urmărind programul, aflaţi ce metode a folosit Kennedy pentru a viza Mafia, după ce a descoperit că această organizaţie se aliase cu CIA, în încercarea de a-l înlătura de la putere pe liderul cubanez Fidel Castro. Marcello, care controla operaţiunile Mafiei în Louisiana şi Texas, a fost implicat în asasinarea preşedintelui Kennedy.

-JFK luase masuri drastice impotriva crimei organizate si importanti sefi ai mafiei au fost cercetati penal pentru activitati ilegale(jocurile de noroc,traficul de droguri,impunerea taxelor de protective si patronarea constitutiei) -Jack Ruby care l-a impuscat pe Oswald(24 de ani) lucrase pentru Al Capone in tinerete -Oswald s-a angajat sa-l asasineze pe presedinte,ca sa para fapta unui comunist


CIA

-Kennedy a infuriate agentia refuzand sa sprijine invadarea Cubei prin Golful Porcilor -Kennedy l-a demis pe directorul CIA,Allan Dulles -CIA ar fi colaborat cu Mafia ca sa-l asasineze pe presedinte.Scopul:inlaturarea lui Castro,CIA dorea sa scape de vecinul comunist,iar Mafia sa recastige controlul asupra crimei organizate din Cuba
FBI

-intre seful FBI,J.Edgar Hoover si Kennedy existau conflicte,iar Hoover era bun prieten cu Johnson -Hoover se apropia de varsta pensionarii si stia ca Kennedy avea sa-l elibereze,iar Johnson l-ar fi pastrat -dupa asasinare,Johnson l-a numit pe Hoover sef FBI pe viata
Petrolistii

-marii baroni doreau moartea lui Kennedy,deoarce modificase legea impozitarii veniturilor din afacerile cu petrol,schimbari care ii faceau sa piarda sume uriase
Federal Reserve

-oficialitatile bancii central erau ingrijorate de planurile presedintelui de a pune capat contrafacerii banilor sprijinind emisiunile monetare prin metale pretioase
Castro

-dupa conflicte si Criza Rachetelor,dictatorul cubanez,Fidel Castro,care de multe ori scapase de un numar mare de asasinate,organziate de FBI si CIA,s-a razbunat pe presedinte angajand-ul pe Oswald sa-l asasineze pe presedinte Ngo Dinh Diem -adeptii presedintelui sud-vietnamez i-au razbunat moartea datorita loviturii de stat pe care au dat-o americanii.

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

CALEA LEGIONARULUI

Calea legionarului

autor: FrontPress 24.11.2013

caleaA fost odată în vremuri îndepărtate un popor nobil care trăia în Munţii Carpaţi, înfruntând pe acele meleaguri toate năvălirile barbare de-a lungul istoriei. Cu trecerea timpului acest popor s-a desăvârşit în arta războiului, dar o nouă forţă se ridica din întuneric, o forţă a cărei armate nu erau din trup ci din duh şi care au corupt sufletul oamenilor din munţi, transformându-i în sclavi leneşi şi fericiţi. Pentru veacuri poporul a trăit sub influenţa celor trei demoni: unul al suferinţei, unul al fricii şi cel mai teribil dintre toţi, demonul necredinţei şi al deznădejdii.
Cei trei au devenit stăpâni peste regatul din munte, iar oamenii care înainte trăiau cu frică de Dumnezeu au uitat de Părintele lor ceresc şi au renunţat la muncă, la credinţă, la tot ce aveau. Cei care au încercat să rămâne în rânduiala strămoşească au fost hăituiţi şi prin teamă supuşi demonilor, iar preoţii au fost opriţi din rugăciune prin suferinţa provocată de tortură. Sub aceşti trei demoni banul a devenit idolul întregului regat, iar banul era doar la îndemâna celor trei.
Aceştia au deschis porţile regatului unui nou popor venit din ţinuturile îndepărtate ale Orientului. Stăpânind averi nebănuite şi supuşi fiind demonilor aceştia au ajuns în scurt timp domni peste regat, lucrând sub conducerea celor trei duhuri şi transformându-i pe munteni în sclavi, lipsiţi de curaj, de bărbăţie şi de cunoaştere. Văzând aceste lucruri mulţi tineri au căzut în rugăciune, aşteptând un miracol, o cale de a se elibera de sub tiranie.
Unul dintre aceşti tineri, cunoscut ca şi fiul codrului, a decis să-şi părăsească familia şi casa, abandonând viaţa frumoasă şi liniştită de la ţară, ghidat fiind de o voce care-l îndemna să plece spre un sat în care oamenii încă mai se închinau Creatorului, în care tradiţia şi biserica nu au fost date uitării. Ajungând în acel sat tânărul impresionă pe toată lumea prin darul cuvintelor sale, prin frumuseţea trupului său înalt şi prin puritatea sufletului său. Într-o zi de poposire în sat un preot bătrân i se arătă, ştiind că tânărul era ghidat de o voce, şi i-a spus că ceea ce caută el este sângele Domnului, şi că nu va găsi acest lucru decât în templul străbunilor, ascuns în cele mai periculoase locuri ale regatului din munte.
Ghidat de sfaturile bătrânului şi de vocea ce l-a călăuzit şi până atunci tânărul a pornit prin pădure, înarmat doar cu o sabie, în căutarea puterii care-i va elibera poporul. Ajuns la capătul pădurii dă într-o fundătură. În calea sa nu se află decât un munte înalt şi o cărare abruptă. Neştiind ce să facă tânărul se uită în jur, iar la începutul cărării îi apare în faţă un bătrân îmbrăcat într-o simplă robă neagră, sprijinit de un toiag vechi făcut din lemnul unui codru de stejar. Bătrânul îi spune că acesta este Muntele Suferinţei, locul unde odihneşte primul dintre cele trei duhuri necurate care au condus poporul din munte spre dezastrul în care se află şi că dacă doreşte să-şi elibereze poporul va trebui să care asupra sa jugul Mântuitorului care a eliberat întreaga umanitate de sub puterea întunericului.
Auzind aceste cuvinte tânărul porneşte cărare în timp ce bătrânul dispare. La început efortul nu pare prea mare, dar ceva mai târziu urcuşul devine mai greu, suferinţa mai mare, iar sudoarea începe să pice de pe fruntea tânărului. În acel moment duhul suferinţei se arată în faţa tânărului cu chipul său întunecat, purtând o simplă robă neagră. Acesta se apropie de tânăr şi îi şopteşte cuvinte cu vicleşug, îndemnându-l să renunţe, aducându-i aminte ce simplu ar fi să scape acum de toată greutatea şi să se întoarcă acasă, departe de toată suferinţa aceasta. Îi spune că muntele e mare şi înalt, fără sfârşit.
La auzul acestor cuvinte tânărul începe să meargă din nou. De la un timp începe să obosească, puterile par să-l părăsească. Dar privind la dreapta sa vede un izvor limpede, înconjurat de câţiva copaci încă verzi şi de tot felul de vietăţi. Se răcoreşte, se spală pe ochi şi porneşte din nou pe cărare. Trece de jumătate şi acum nu mai vede nici urmă de apă sau de verdeaţă în calea lui, parcă tot muntele ar fi pârjolit. Vede doar piatră şi stâncă. Văzând acestea el îi cere Domnului ajutor să ajungă până sus.
Duhul cel rău se întoarce şi îl întreabă dacă n-ar fi mai bine să-i dea ascultare şi să se întoarcă înapoi. Îl îndeamnă să renunţe la dorul său de patrie, la rege, familie, biserică, oricum nu câştigă nimic pentru sine-şi. Continuându-şi drumul pe stânca goală el se urcă cu nesfârşită credinţă. Din pricina oboselii cade, îşi juleşte mâinile şi din genunchii lui pentru prima dată vede sânge curgând. Asemeni unui viteaz el se înalţă şi porneşte din nou. Mai are puţin. Dar stânca a devenit dreaptă şi colţuroasă, îi curge sânge din piept şi se prelinge pe stânca neândurătoare. Un glas viclean se aude deodată în mintea sa :’’Oare n-ar fi mai bine să mă întorc ?’’. Pare că rămâne pe gânduri, dar un alt glas se aude din vântul care începe să bată, un glas puternic ca un strigăt a milioane de războinici care au căzut luptând de-a lungul veacurilor pentru patrie, îndemându-l să meargă înainte, să nu renunţe.
Cu un ultim efort tânărul ajunge sus la creasta învingătoare, pe vârful muntelui suferinţei, cu sufletul său purificat prin jertfă, plin de fericire şi bucurie. Ajungând în vârf aude un glas plin de milostenie, dragoste şi înţelepciune, acelaşi glas care la îndemânat să pornească în această călătorie: ”Fericiţi veţi fi când vă vor prigoni pe voi şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră.’’
Tânărul îşi continuă drumul pe cărarea rămasă, în timp ce în urma sa duhul suferinţei dispare în negura întunericului de unde a venit. Nu trece mult şi cărarea ajunge într-o pădure.La intrarea în pădure I se arată un om care îl priveşte atent, în timp ce din pădure se aud urletele unor fiare sălbatice care abia aşteaptă ca cineva să intre acolo pentru a-l sfâşia. Omul, un războinic masiv cu o barbă lungă şi căruntă, cu o privire dură dar plină de înţelepciune, îi spune că aceasta este pădurea fricii, cunoscută şi ca pădurea cu fiare sălbatice. Acesta îi spune tânărului că doar cel viteaz va fi demn să treacă mai departe şi arătând cu mâna în stânga sa îi arată trupurile unor oameni care n-au avut curajul să intre în pădure şi au pierit de bătrâneţe la marginea ei.
Tânărul lipsit de frică se avântură în pădure unde toate fiarele şi stihiile se abat asupra lui. La început pare cuprins de teamă, dar reuşeşte să şi-o învingă rugându-se la Dumnezeu şi astfel îşi continuă drumul nedând atenţie fiarelor. Ajungând la ieşirea din pădure întâlneşte un balaur fioros, cel de-al doilea duh, duhul fricii. Acesta rage odată şi din gura sa iese un foc imens până la cer. Tânărul îşi scoate sabia din teacă şi se închină, făcându-şi semnul crucii. Acesta se ridică şi îl asaltează fără teamă pe balaurul cel temut, retezându-I capul cu o singură lovitură. Trupul balaurului începe să ardă, la fel şi capul, iar acestea dispar în focul din care au fost făurite.
Punându-şi sabia înapoi în teacă tânărul iese din pădure. Continuă să meargă dar în cele din urmă cărarea se pierde iar el trebuie să treacă printr-o mlastină. Pe o bucată de lemn stă scris ‘’Mlastina Deznădejdii’’. Intrând în mlastină pe tânăr îl apucă deznădejdea. Se rătăceşte prin ea şi nu-şi mai găseşte calea. Zile bune doar se învârte prin aceleaşi locuri şi nimic nu-I iese în cale, poate doar cadavrele unor războinici viteji care s-au rătăcit ca el şi s-au înecat în mlastină. În final I se arată şi al treilea duh, cel mai puternic dintre toate, duhul necredinţei, al deznădejdii şi al disperării. Un monstru oribil care nu poate fi descris în cuvinte. Acesta din urmă scoate nişte sunete ciudate care ajung la urechile tânărului sub forma unor cuvinte, îndemnându-l să se deie bătut, să-şi accepte soartă, căci mlastina nu are sfârşit, nici ieşire. Dar tânărul se roagă din nou şi întărit de credinţă porneşte la drum, zicându-şi că indifferent dacă va găsi ieşirea sau nu el va încerca şi îşi va accepta soarta cu credinţă, moment în care duhul dispare în urlete şi lacrimi, iar mlastina pare să se sfârşească.
Ieşind din mlastină tânărul ajunge la mal unde găseşte un templu măreţ, cu turnuri împodobite în aur şi în vârful cărora zace o cruce înconjurată de un cerc. Lumina soarelui să reflectă în cruce, iar prin ea asupra tânărului care păşeşte încet spre porţile templului. Porţile templului se deschid uşor iar tânărul păşeşte înăuntru. Interiorul este întunecat astfel încât nimic nu se vede, dar la fiecare pas câte două torţe se aprind pe ambele părţi ale templului, iar la fiecare torţă se vede o icoană cu chipul unui sfânt martir, părinte sau erou al neamului. Ajungând la sfârşitul coridorului vede cum toată sală se umple de lumină, comori nebănuite zac peste tot în jurul său, ademenindu-l, alături de el scheletele unor oameni care au căzut pradă ispitei finale. În faţa sa se află un altar măreţ, iar pe el un pocal de aur împodobit cu smaralde şi cu diferite cruci stilizate. În dreapta pocalului un tânăr cavaler purtând o mantie albă, o robă de aceeaşi culoare şi o cruce roşie la inimă, în stânga un altul purtând o mantie neagră, o robă de aceeaşi culoare şi o cruce albă pe mijlocul acesteia. Cei doi stau în genunchi cântând ode de laudă privind cu umilinţă spre pocal, iar deasupra pocalului stă Sfântul Arhanghel Mihail, înarmat cu o spadă de foc şi purtând o balanţă care cântăreşte faptele oamenilor.
Arhanghelul îşi îndreaptă privirea spre tânăr şi îi spune că doar cel cu sufletul curat va fi demn să se împărtăşească de sângele Domnului, să guste din Sfântul Graal al vieţii veşnice întru Adevăr. Tânătul păseşte încet înspre altar fiind minunat de frumuseţea pocalului şi când ajunge la acesta se aşează în genunchi ignorând toate bogăţiile din jur. Balanţa din mâna Sfântului Mihail inclină în favoarea tânărului, iar Sfântul Arhanghel îi înmânează pocalul din care tânărul bea sângele eternităţii, al mântuirii, simţind cum toate păcatele îi sunt iertate şi cum sufletul îi este înnobilat. Cei doi cavaleri se ridică iar pe spatele tânărului îi aşează o mantie verde precum fruneze de pe un codru de stejar, pe spatele căreia se află o cruce triplă unită, precum un gard, din care partea de mijloc iese în exterior. În tot acest timp Arhanghelul îi spune că el l-a călăuzit până aici şi că acum s-a împărtăşit cu sângele Mântuitorului şi prin jertfa sa regatul din munţi va fi eliberat de sub robia servitorilor celor trei demoni care au fost înfrânţi. Toată lumina din interior se abate asupra tânărului iar acesta se ridică purtându-şi mantia verde a reânvierii neamului său. Sala întreagă deodată este cuprinsă de sufletele tuturor celor care s-au jertfit în trecut pentru patrie şi credinţă, toţi privind cu încredere la tânărul care a venit aici ca un ţăran şi s-a ridicat ca un ostaş, ca un cavaler. Acesta nu se mai simte singur, ci simpte în el puterea harului divin şi a tuturor jertfitorilor, acum el face parte dintr-o Legiune, unul în toţi şi toţi într-una, Legiunea Sfântului Arhanghel Mihail, pregătit să ducă lupta cea bună. De Alexandru Suditoiu
czc