joi, 28 februarie 2013

Virtuti


Virtutile succesului

autor: FrontPress 01.03.2013
joyOricine isi doreste sa aiba succes si propesperitate in domeniul in care activeaza, insa numai cativa au intr-adevar succes. Ne intrebam, oare de ce? Raspunsul are 3 elemente de baza: PLACEREA, AMBITIA si PERSEVERENTA. Aceste 3 elemente sunt cheia succesului. Cea mai importanta este placerea.
Placerea este cea mai importanta prin prizma faptului ca din ea izvorasc si celelalte doua virtuti care iti batatoresc calea spre succes, si anume ambitia si perseverenta. Intotdeauna cand facem ceva cu placere punem pasiune si suflet, iar acest lucru este cel mai important. Eu inca n-am vazut un om care sa faca ceva ce-i displace si sa aiba succes. Intr-adevar, trebuie sa facem si lucruri care ne displac, insa lucrurile care ne guverneaza viata trebuie sa reprezinte placerea.
Majoritatea oamenilor au o viata grea tocmai din aceastra pricina: uita sa-si satisfaca nevoile sufletesti, care sunt extrem de importante si pot inclina balanta decisiv catre o viata plina de realizari. Nu cred ca te costa ceva sau cel putin nu te costa prea mult sa-ti satisfaci o nevoie sufleteasca. Spre exemplu, mie imi place sa am oameni care ma fac sa ma simt bine in jurul meu, sa ascult muzica, sa ma uit la un film si, de ce nu, sa citesc o carte. Poate tie iti place sa faci o plimbare sau sa lucrezi in gradina. Nu exista o reteta generala care sa te faca sa te simti bine pentru ca fericirea variaza ca definitie de la individ la individ.
Ambitia si perseverenta apar odata cu placerea. O sa fii ambitios si perseverent atunci cand faci ceea ce iti place, asa ca nu trebuie sa insist pe aceste 2 lucruri pentru ca sunt “la pachet”.
Eu cam asa vad treaba cu succesul. Poate nu e chiar cel mai bun punct de vedere, dar din ceea ce am trait eu pana acum am ajuns la concluziile de mai sus. De Nitoiu Marius – Sa ne amintim cine suntem

Nationalistii greci


Nationalistii greci acuzati de “propaganda nazista” in randul copiilor

autor: FrontPress 28.02.2013
1Partidul radical Zorii Aurii a iniţiat un program educaţional dedicat copiilor din clasele primare, cu scopul promovării istoriei naţionale. Membrii formaţiunii cu pregătire de specialitate oferă gratuit lecţii de istorie copiilor, la sediile partidului. Această practică a fost aspru criticată de organizaţiile stângiste şi partidele de sistem, care îi acuză pe naţionalişti de “îndoctrinarea” copiilor.
Lecţiile speciale au fost iniţiate săptămâna trecută şi copiii care au participat au avut acordul părinţilor. Conform unui comunicat al partidului, aceste cursuri sunt menite să “trezească conştiinţa naţională” în rândul “micilor noştri prieteni”.
Copiii, cu vârste între 6 şi 10 ani, au urmărit materiale video şi au participat la discuţii despre “antichitate, legendele Olimpului şi credinţa creştină”.
Ministerul educaţiei a reacţionat imediat declarând că nici un partid politic nu are dreptul să “manipuleze” copiii. Opoziţia cea mai vehementă a venit din partea partidului de stânga Syriza, care susţine că Zorii Aurii “doresc o spălare pe creier a copiilor prin propagandă nazistă”. Cu toate acestea, liderii partidului naţionalist au dat asigurări că acest demers inedit va continua.
Partidul Zorii Aurii a zguduit în luna iunie a anului trecut sistemul politic din Grecia obţinând la alegerile parlamentare 7 la sută din voturi, revenindu-i astfel 18 locuri în Parlamentul din Atena. De atunci a crescut constant în sondaje, depășind 10 procente din opțiunile de vot. Sursa: FrontPress.ro
23

miercuri, 27 februarie 2013

Victor Hugo



211 de ani de la nasterea lui Victor Hugo(1802-1885)

Visjon

Jeg så en hvite engel passerer over hodet mitt;
Hans blendende flukt beroligende for stormen hit,
Til taushet fjernt han havet fullt av støy.
- Hva tenker du å gjøre i natten, engel, du ?
Spurte jeg ham. - Han sa - jeg kom å ta din sjel. -
Og jeg var redd, fordi jeg så engelen var en kvinne;
Og, skjelving og strekking ut armene mine, ba jeg henne:
- Hva skal jeg ha den etterpå for meg ? fordi du ville fly. -
Han svarte ikke, beleiret av skygger formørket
Himmelen... - Hvis du tar sjelen min, gråt jeg,
Hvor skal du ta den ? vise meg på hvilken plass.
Fremdeles taus sto han. - O fra den blåe himmelen
Er du døden ? Spurte jeg ham, eller er du livet ? -
Og vokste natten på herjet sjelen min,
Og da forandret engelen seg som svart og sa: - Kjærligheten er jeg.
Men hans mørke pannen var mer sjarmerende enn dagens lys,
Og jeg så i skyggen hans lysende øyner,
Stjernene gjennom vingefjærene hans.

Victor Hugo


Salig er denne manden, besatte af hans evig skæbne
Hvilken, som en rejsende som går fra morgenstunden
Vækker med ånden hans fyldt af drømmeri,
Og ved daggry begynder han at læse og at bede!
Mens han læser, kommer dagen langsomt
Og glider i hans sjæl og på det firmamentet.
Tydeligt ser han, i dette blege lyset,
Ting i hans værelse og andre i sig selv;
Alt sover rundt i huset, han tror han er alene;
Alligevel, lukkende deres munde med fingrene deres,
Bag ham, mens beruset er han af ekstase,
Smilende engler læne sig op ad sin bog.

Victor Hugo
eucraciun.blogspot.com/

Omnicist



Omnicist


În expres un tânăr, Iane
Mai acum o săptămână
Voiaja c-o cuconiţă
Mai frumoasă ca o zână.

Grecul adirându-i chipul
Feciorelnic şi cosiţa
N-a răbdat ca să nu-i spuie
- Ce frumoasă eşti coniţă!

Lei, o mie aş da acuma
Dacă m-ai lăsa agale
Să pui mâna, doar o clipă
Pe pulpiţa dumitale

Zâna roşie ca focul
Şi cu buze însângerate
A răspuns: - Nu ţi-e ruşine?
Vai de mine, nu se poate!

- Nu e nimeni cuconiţă
Să te vadă, să te ştie
Cum ai ridica rochiţa
Şi-am pus mâna iei o mie!

Zâna strânsă-n faldul rochii
Se mlădie ştregăreşte
Şi îi face semn cu ochii
Că primeşte, că primeşte

Grecu e robit de farmec
Iară zâna foarte fin
A săltat în sus rochiţa
Puţintel, câte puţin...

Pulpe roze, vede Iane
Cum în lume, multe nu-s
Durde, dulci şi dolofane;
Ah puţin, puţin mai sus!

Se ruga mieros şi lacom
Şi o sorbea cu ochii duşi
Încă puţintel coniţă
Puţintel mai sus, mai sus.

- Gata-i îi vorbeşte zâna
Rochia-i peste sânii mei
Hai degrabă pune mâna
Pune mâna unde vrei!

- Nu, nu, nu! Răspunse Iane
C-a rămas perplexă zâna
Grecul, om cinstit rămâne
N-are bani, nu pune mâna

Muzeu


De ce TIGANII n-au MUZEU

autor: FrontPress 27.02.2013
tiganciPrimăria sectorului 6 din Bucureşti a anunţat că se va înfiinţa un ”muzeu al culturii” ţiganilor, de către un ong ţigănesc, pe un teren ce le va fi oferit de Primărie. Anunţul oficial a fost făcut de viceprimarul Gabriel Petrea, cu tam-tam, în sala de protocol a Primăriei, în faţa presei, în 18 februarie 2013.
Am participat, în calitate de cetăţean locuitor al sectorului, şi l-am întrebat: ”Implicarea Primăriei este o decizie administrativă, sau e o decizie politică a partidului care conduce primăria?”. Răspuns: ”Nu înţeleg întrebarea dvs”.
”Muzeul ţiganilor” – un monument al dispreţului politicienilor faţă de cetăţeni
Nu mă aşteptam ca PSD-istul Gabriel Petrea să recunoască că a primit ordin ”de sus” să facă o pomană ţiganilor din bunul public al cetăţenilor, dar nici să dea un răspuns aşa de tâmp.
În plus, Primăria nu a supus acest proiect dezbaterii publice, aşa cum era legal şi democratic. Motivul invocat de Gabriel Petrea, în faţa presei, a fost că nici plata taxelor locale nu se supune dezbaterii publice, deoarece majoritatea cetăţenilor ar fi împotrivă. Adică, ”muzeul ţiganilor” e un fel de taxă locală!
USL cumpără voturile ţiganilor cu terenul Primăriei
După modul în care USL se pune bine cu liderii UDMR, împărţindu-le posturi în Guvern fără a avea obligaţia unui algoritm politic, este evident că USL este deja cu gândul la următoarele alegeri.
Cum ţiganii sunt votanţi la fel de disciplinaţi ca ungurii, USL a început să îi curteze şi pe liderii acestora, dându-le şi lor ceva… că doar nu dau de la ei, iar în cazul de faţă este vorba despre un teren pe care Primăria sectorului 6 vrea să îl ofere ong-ului ţigănesc pentru amenajarea aşa-zisului muzeu.
Primarul PNL Rareş Mănescu, mai experimentat, a simţit mirosul de scandal public al acestei pomeni politico-etnice, aşa că l-a trimis pe dornicul de afirmare Gabriel Petrea carne de tun la evenimentul de lansare a proiectului ”muzeului”.
1Din 10 negri mititei, au rămas doar… doi
Dar nu numai Primarul a ales să stea după perdea, ci şi ceilalţi semnatari ai certificatului de naştere a muzeului-nemuzeu: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Ministerul Culturii, Agenţia Naţională pt ”Romi” etc.
Astfel, la conferinţa de presă a acestui eveniment unic în istoria României, aşteptat de 157 de ani, la masa mare a prezidiului, au stat stingheri doar doi vorbitori: Gabriel Petrea, viceprimar, român, şi Ciprian Necula, din partea ong-ului ţiganilor. Parcă erau surorile Baccara încercând să umple scena…
Alba-neagra cu cultura ţiganilor
Încă de la început, pentru ca lucrurile să fie clare, Gabriel Petrea a spus-o pe aia dreaptă: ”muzeul”, chiar dacă se numeşte ”al culturii”, nu are treabă cu cultura, ci cu integrarea socială, toleranţa, prejudecăţi, stereotipuri, interculturalitate şi cu tot limbajul de lemn care asezonează banii de la Uniunea Europeană, pentru că, aşa cum ne-am obişnuit, banii europeni sunt cei care suflă vânt în pânzele ţiganilor.
Ciprian Necula şi-a vândut marfa în stilul devenit deja clasic, modelând adevărul istoric ca pe plastilină: termenii ”rob” şi ”robie”, lipsiţi de dramatism, i-a înlocuit, pentru impresie artistică, cu ”sclav” şi ”sclavie”, iar ”cultura” o va înlocui în muzeu cu o prezentare de ”meşteşuguri tradiţionale”, romanţate şi idilice.
Această prezentare colorată şi animată, în care UE a investit o căruţă de bani prin ong-ul la care lucrează dl. Necula, a fost deja plimbată ”cu cortul”, tot anul 2012, prin mai multe oraşe, dar domnia sa nu se îndură să o arunce la gunoi, chiar dacă valoarea ei muzeală este zero.
”Muzeul” ca maşină de spălat creiere
Dl. Necula ne atenţionează să nu ne aşteptăm ca acest ”muzeu” să fie ceva etnografic, cum sunt cele clasice, româneşti, demodate, ci va fi ceva hightech, interactiv, unde 5.000 de Volţi aşteaptă în butoanele cu răspunsuri greşite ca să străpungă degetul care le apasă. Vizitatorul va intra plin de stereotipuri şi va ieşi un ”Om Nou”, cu faţa luminoasă şi catifelat cu toleranţă.
Elevii din întreaga ţară vor fi duşi la ”muzeu”, cu Autocarele Toleranţei, şi li se va explica, folosind tehnologia din Harry Potter, că bunicii şi străbunicii lor au fost nişte criminali odioşi, legionari, naţionalişti, fascişti, rasişti, extremişti, exploatatori fără inimă ai ţiganilor lipsiţi de ţară şi de noroc…
Însă vor primi şi vestea cea bună, că ei sunt generaţia norocoasă, care are ocazia să-şi ceară iertare şi să compenseze pentru acele atrocităţi prin finanţarea generoasă de programe şi de ajutoare sociale pentru urmaşii fostelor victime. Ce frumos! Ce înălţător!
2E muzeu, dar numai dacă te uiţi la el de departe
Dacă facem abstracţie de demagogia politicienilor şi privim documentele de înfiinţare, observăm că aşa zisul „muzeu al culturii” este doar un bâlci privat, organizat de un ong, total paralel cu Legea muzeelor. În aceste condiţii, implicarea unei primării bucureştene şi alăturarea numelui Ministerului Culturii au fost făcute numai cu scopul de a-i acorda aparenţa unei instituţii. Doar aparenţa!
Şi totuşi, ţiganii nu au un muzeu al lor, în ciuda faptului că de 23 de ani România e supusă unui asalt pentru îmbunătăţirea imaginii acestora: ne-au fost impuse schimbarea denumirii oficiale din ţigan în rom, o lege anti-discriminare, o agenţie naţională pentru ţigani, o strategie pentru integrare, catalogarea lor ca grup dezavantajat, alocarea unei felii aparte din bugetul naţional şi chiar decretarea unei zile naţionale a ţiganilor.
Cum toată această politică vine de sus, ar fi fost firesc, şi legal, ca înfiinţarea unui muzeu al lor să se facă la nivel de autoritate centrală, prin hotărâre de guvern, şi nicidecum printr-o iniţiativă heirupistă a unei primării.
Cine intră pe uşa din dos nu va sta niciodată în faţă
Prestigiul unei primării se opreşte la nivelul unui muzeu local, sau al unui centru cultural pentru prezentarea unor elemente cu specific aparte, şi ţi-e mai mare dragul să întâlneşti muzee inedite, cum ar fi cel al rădăcinilor de copac, al pompierilor comunali, al pălăriilor de paie etc.
Însă când o autoritate locală se substituie şi preia un demers care se vrea reprezentativ la nivel naţional, nu face decât să-l discrediteze.
Primii oponenţi ai utilizării numelui de ”muzeu al culturii” pentru această iniţiativă locală ar fi trebuit să fie ţiganii înşişi, prin elita lor intelectuală, iar faptul că nu au făcut-o poate fi interpretat ca un acord tacit pentru strecurarea culturii ţigăneşti, în lumea muzeelor, pe uşa din dos.
Contează părerea românilor despre ”Muzeul ţiganilor”?
Aşa cum susţinerea, politică şi financiară, pentru înfiinţarea unui astfel de ”muzeu” are valoare de simbol pentru ong-urile ţiganilor, politicienii români şi UE, ea va fi privită în egală măsură ca un motiv de batjocură de către cei în numele cărora se realizează ”muzeul”, adică cetăţenii sectorului 6. Dar şi de majoritatea românilor, care vor ignora titulatura oficială a acestei blasfemii culturale şi îl vor numi, simplu şi direct, ”Muzeul ţiganilor”.
În plus, oricine aude de acest muzeu se întreabă cu ce ar putea fi umplut. Cele câteva iniţiative anterioare de inserare a unor săli cu specific ţigănesc în muzee etnografice româneşti au fost abandonate tocmai datorită puţinătăţii exponatelor.
Ca de obicei, tot românii vor fi arătaţi cu degetul, de data aceasta pentru neglijenţă în păstrarea elementelor culturii ţiganilor. De parcă de cultura română s-au îngrijit ungurii, turcii, austriecii, ruşii şi toţi ceilalţi care ne-au făcut onoarea să ne asuprească!
Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti, sau când omenia devine prostie
Nu este datoria românilor să se ocupe de reconstrucţia identitară a ţiganilor, şi cu atât mai puţin să contribuie la ridicarea unui muzeu care din start îşi propune să devină un centru de îndoctrinare.
Dacă ţiganii ar fi sinceri cu ei înşişi şi ar face o comparaţie între modul în care au fost trataţi de către români şi de către alte popoare europene, în cei 600 de ani de existenţă în Europa, şi chiar şi în prezent, atunci primul pas pentru a obţine respectul românilor nu ar fi înfiinţarea unui muzeu al culturii lor, ci a unui ”Muzeu al Recunoştinţei” faţă de omenia românilor! De Mihai Tociu – Adevarul

Potpuriu Jean Moscopol

<iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/H3VNrQN_l8k?list=PL962A1CFE1F9BB9CE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

marți, 26 februarie 2013

Ion Pribeagu Poezii impertinente


Ion Pribeagu


De unde aţi cumpărat?

Din înaltul plin de boare rece,
Curg serpentine de carmin
Şi un domn – să-i zicem Toma – trece
Pe bulevardul Bolintin.

În urma lui, cu doi-trei metri
Cu pasul rar şi săltăreţ
Venea Manole zis al Petrei
Cu nasu-n vânt, cu părul creţ

Şi cum trecea prin filieră
Şi parc şi oameni şi decor
Lui Toma-i scapă-n atmosferă
Un pârţ urât mirositor.

Un aer greu, de neft, de varză,
Ce-i intră în nări, în gât, în oase
Şi împrăştie, până să se piarză
Suspecte gaze puturoase.

Manole adulmecând aroma
Ce întreaga-i fiinţă îi ispiteşte
Aleargă iute după Toma
Şi-l opreşte:

- Scuzaţi, vă rog - a spus Manole
Vibrând cu vocea-i ca o strună
Dar, de unde aţi cumpărat fasole
De-o calitate aşa de bună?

poezie de Ion Pribeagu

Tema de meditatie


Demonstratiile de strada din Bulgaria – o tema de meditatie pentru birocratii Uniunii Europene

autor: FrontPress 26.02.2013
bulgariaEvoluţia protestelor de stradă din Bulgaria este deosebit de interesantă din perespectiva consecinţelor politice pe termen mediu și lung şi constituie o temă de meditaţie obligatorie pentru orice guvern din Uniunea Europeană, mai ales pentru guvernul Victor Ponta care conduce o ţară aflată într-o situaţie social-economică relativ asemănătoare cu a Bulgariei.
Protestele cetăţenilor bulgari au fost provocate iniţial de preţul foarte mare al facturilor la energie electrică pentru luna ianuarie. Bulgarii au reacţionat împotriva deteriorării nivelului de trai, dezamăgiți că ”raiul” promis de aderarea țării la Uniunea Europeană se lasă tot mai așteptat. Totuși, lupta bulgarilor pentru o viață mai bună a depășit rapid nivelul revendicărilor economice. Protestatarii au lansat solicitări de natură socială și politică, protestând atât împotriva marilor monopoluri care controlează economia bulgară, cât și a mafiei politice care a transformat instituțiile statului în mecanisme ale corupției și traficului de influență.
Cetățenii bulgari au obținut prin protestele lor demisia guvernului condus de Boiko Borisov, acesta motivându-și demisia prin dorința sa de a evita violențele între protestatari și poliție. Se așteaptă ca președintele Rosen Plevneliev să numească un guvern de tranziție care să pregătească alegerile anticipate în aprilie sau mai, deși protestatarii solicită tot mai intens convocarea unei Mari Adunări Naționale care să adopte o nouă constituție a statului bulgar.
Protestele din Bulgaria nu sunt doar expresia nemulțumirii bulgarilor față de politica propriului guvern, ar fi eronat să privim doar din această perspectivă ce se petrece în Bulgaria. De fapt, mai mult și mai clar decât în cazul protestelor din România, în iarna 2011-2012, protestele bulgarilor sunt îndreptate mai ales împotriva acelor reforme solicitate Bulgariei de către Comisia Europeană și FMI. Bulgarii protestează deci împotriva politicilor europene de integrare și coeziune care sunt întemeiate, la presiunea Germaniei, pe principiul austerității – liberalizarea totală a prețurilor, scăderea subvențiilor și ajutoarelor de stat la energie, agricultură și alte domenii de interes național, restructurări și concedieri masive în sectorul de stat, dereglementarea pieței muncii prin diminuarea drepturilor salariaților etc.
Să ne reamintim că Boiko Borisov este liderul formațiunii GERB – ”Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei”, de orientare pro-europeană, care a câștigat alegerile din Bulgaria pentru Parlamentul European, din mai 2007, iar în iulie 2009 a câștigat alegerile parlamentare naționale. Din 27 iulie 2009, Boiko Borisov a condus un guvern minoritar al GERB, de orientare centru-dreapta. În mai multe rânduri, fostul prim-ministru bulgar a fost acuzat în mass-media că ar fi protejat grupuri de interese care utilizau metode ilegale, de natură mafiotă.
Considerat ca fiind un important partener în Balcani al SUA și lider de orientare pro-europeană, Boiko Borisov a devenit extrem de nepopular pentru cetățenii bulgari prin politica internă promovată de guvernul său și a fost silit, în cele din urmă, să demisioneze. Căderea guvernului Boiko Borisov este o înfrângere pentru strategia unional-europeană în Europa de Est, dar și o pierdere importantă pentru politica externă americană în regiune.
Rămâne de văzut, însă, dacă va funcționa și în Bulgaria mecanismul folosit în România, adică atragerea nemulțumirii populare asupra unui singur individ – cum s-a întâplat cu Emil Boc – pentru salvarea intereselor sistemului. În contextul în care Bulgaria nu are un ”Traian Băsescu” asupra căruia să se exprime cu putere antipatia cetățenilor și pentru a cărui salvare să fie necesară intervenția ”Puterilor garante”, putem crede că această criză se va rezolva ceva mai ieftin pentru marile grupuri de interese care controlează spațiul central și vest-european, decât în cazul crizei de anul trecut din România.
Totuși, să nu uităm de importanța cetățenilor bulgari și de determinarea cu care aceștia par să dorească a continua lupta lor pentru un nivel de trai ridicat. Voința națiunii bulgare încă nu s-a exprimat în toate consecințele sale. Treptat, glasul națiunilor europene începe să fie auzit și deocamdată, sistemul birocratic supra-statal al Uniunii Europene nu dă semne că are capacitatea să înțeleagă și mai ales, să se conformeze dezideratului cetățenilor europeni de a fi concretizate, în viața de zi cu zi, generoasele principiile care stau la baza înființării și funcționării Uniunii Europene.De Marcel Răduţ Seliște – Vocea Rusiei
Citeste si Eroicul popor bulgar

Mars impotriva tiganilor


Mars impotriva infractionalitatii tiganesti (FOTO+VIDEO)

autor: FrontPress 26.02.2013
0Aproximativ 250 de tineri au participat duminică la un marş împotriva infracţionalităţii ţigăneşti, desfăşurat în oraşul Kosice din Slovakia. Acţiunea, organizată de naţionaliştii de la Comunitatea Slovacă, s-a dorit şi un semnal de alarmă pentru autorităţile statului, acuzate de “pasivitate şi indiferenţă”.
Conform recensământului din 2001, în Slovacia trăiesc în jur de 90.000 de ţigani, adică 1,7 la sută din totalul populaţiei. Dar, fapt identic cu situaţia din România, numărul real al ţiganilor este mult mai mare, unele surse estimând că acet grup etnic ar fi reprezentat de 520.000 de persoane, cam 10 la la sută dintr-o populaţie de aproximativ 5.400.000 de locuitori. Surs: FrontPress.ro
1012345678

luni, 25 februarie 2013

Evazionisti


Peste jumatate din greci sunt evazionisti

autor: FrontPress 25.02.2013
greciaDoctorii, comerciantii, firmele de avocatura si cele notariale sunt in topul evazionsitilor in Grecia, tara in care cel putin jumatate din populatie nu isi plateste darile catre stat, potricit unui studiu al Confederatiei Nationale de Retail din Grecia.
Mai mult, circa jumatate din populatia Greciei ar refuza bon fiscal daca ar avea aceasta optiune, arata studiul. Acest lucru insemna ca populatia Greciei nu vede evaziunea ca fiind ceva rau. Insa daca s-ar pune problema unor beneficii, peste 90% din persoanele consultate au afirmat ca ar cere bon fiscal.
Iar in fruntea topului evazionistilor se afla doctorii (afirma 88,6% din respondenti), urmati de liber-profesionisti (85,4%), firme de avocatura si notariat (75,2%), firme de catering (57,9%) si benzinarii (44,1%).
La studiu au participat 1.600 de persoane si 1.000 de firme si companii. De Dana Mihailovici – EContext

Imigrantii romani


Presa britanica: Imigrantii romani sunt RASISTI si ii insulta pe indieni, arabi si chinezi

autor: FrontPress 25.02.2013
UKRomanii care se pregatesc sa “inunde” Marea Britanie incepand cu anul viitor insulta pe Internet comunitatile si orasele englezesti si au o atitudine rasista fata de ceilalti imigranti, cum ar fi indienii, arabii, chinezii si cei de origine africana. Acuzatiile apartin jurnalistilor de la The Daily Express.
Jurnalistii britanici au intrat pe forumul romanilor din Marea Britanie, romani-online.co.uk, unde au urmarit cu atentie dialogurile dintre utilizatori. Eu au tras concluzia ca romanii sunt rasisti, dupa ce anumiti utilizatori au spus ca nu vor sa traiasca alaturi de indieni, arabi, chinezi sau cei de culoare. Jurnalistii s-au suparat si pentru ca romanii au criticat unele zone sau orase, cum ar fi Scotia, Londra sau Liverpool.
Ei exemplifica cu spusele utilizatorului Mutu, care se plange de prea multi “pickaninny” (un termen jignitor la adresa copiilor de culoare) in Slough, Berkshire. “Ei au deja cartierele lor. Vad pe strada, exact ca acasa, o multime de rufe atarnate in balcoane, fuste colorate, dinti de aur, gasti de tigani cersetori care fura din magazine si tot asa”, scrie Mutu.
Alti utilizatori citati se plang ca “este plin de indieni” sau ca nu mai vor sa se mute in nordul Londrei din cauza asiaticilor.
The Daily Express a solicitat apoi purtatorului de cuvant al UKIP, Gerard Batten, o formatiune politica in plina ascensiune, eurosceptica si cu un puternic discurs impotriva imigrantilor, sa comenteze afirmatiile celor de pe forumul romanesc.
“Marea Britanie se mandreste ca este o societate deschisa si toleranta, singurul lucru pe care il cerem oamenilor care vin aici fiind sa adere la valorile noastre. Vedem ca sunt oameni care asteapta sa vina la noi insa in mod clar nu vor sa se integreze in societatea noastra, din cauza prejudecatilor”, a declarat Gerard Batten.
Articolul din The Daily Express nu a creat suparare printre utilizatorii forumului romani-online.co.uk. Dimpotriva, multi au dat dreptate jurnalistilor britanici.
“Da, din pacate sunt rasisti. Prietena mea e de culoare si am simtit asta chiar din partea prietenilor apropiati din Ro”, a scris Bogdan84. De Ovidiu Albu – Ziare.com

duminică, 24 februarie 2013

Un banc....


Doi prieteni se intalnesc la gara :
- Ce faci, ma ?
- Imi caut nevasta !
- Ce coincidenta si eu mi-o caut pe a mea !
- Cum arata a ta ?
- Bruneta, ochi negri, sani superbi, par lung, ondulat, picioare lungi, a ta ?
- Lasa-o naibii pe a mea, hai sa o cautam pe a ta !

sâmbătă, 23 februarie 2013

Distrugere


Romania este sub asediu  DISTRUGEREA ISTORIEI

autor: FrontPress 23.02.2013
0„Pentru a lichida popoarele, se începe prin a le altera, prin a le șterge memoria. Le distrugi cărțile, cultura, istoria și altcineva le scrie alte cărți, le dă o altă cultură, le inventează o nouă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este și ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita și mai repede; limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturală.” (Milan Hubl, istoric ceh)
Pentru a subjuga un popor și a îl ține sub ascultare, este absolut necesar să-i ascunzi istoria, mai ales acele părți ale ei care îi conferă respectivului popor drepturi pe pământul și asupra resurselor din subsol sau de la suprafață. Astfel, un neam căruia i se taie sau i șubrezesc rădăcinile devine docil și tolerant în fața exploatării de orice fel.
În cazul României și românilor, atacul asupra istoriei se dovedește a fi de o violență rar întâlnită. Deja, în prezent, atacatorii nici măcar nu se mai sinchisesc să-și acopere cât de cât stratagemele, le expun în mod direct, sunt vizibile.
Dușmanii sunt, evident, aceeași care urmăresc pământul și resursele, numai că, pentru a reuși acest lucru au nevoie de oameni infiltrați peste tot.
Dacă vorbim de istorie, atunci vorbim de oameni puși prin instituții ce ar trebui să protejeze și să promoveze moștenirea noastră istorică, vorbim de unii istorici și arheologi, de unii politicieni sau așa-ziși activiști ai democrației care mai mult încearcă să îngroape țara decât s-o scoată la liman.
Sibot-3Cu buldozerul prin istoria milenară
Nu voi relua aici descrierea în amănunt a abuzurilor fără precedent asupra istoriei noastre, abuzuri recente, de pildă din 2012, atunci când, pe un tronson al viitoarei autostrăzi Sibiu-Orăștie, situri de o importanță colosală, nu doar în contextul național, dar și în cel internațional, au fost pur și simplu asfaltate. Sibot, Tartaria și Turdas reprezintă doar cele mai cunoscute exemple de locații în care urme milenare de cultură materială autohtonă au fost distruse.
Vina o poartă toți cei implicați: arheologii care au emis avizele de descărcare arheologică, reprezentanții Companiei de Drumuri și Autostrăzi, precum și constructorul. De-a valma, urme geto-dace, romane, dar și neolitice, au fost spulberate de avântul suspect cu care s-a dorit finalizarea acelui tronson. Avem, e drept, nevoie de infrastructură, dar nu cu acest preț. Nu cu prețul istoriei însăși.
În timp ce chiar la graniță noastră vecinii bulgari alocă fonduri însemnate pentru cercetare și protejare a patrimoniului imobil, doar-doar și-or stabili și ei o conexiune cu antichitatea tracă, ai noștri “bravi” istorici și cercetători (cel puțin mare parte dinre ei) nu s-au sinchisit să se opună măcar verbal, public, imporiva acestor distrugeri. Cu stupoare am citit mesajul unei doamne arheolog care îmi spunea că, de pildă, situl de la Sibot, “nu era așa important pentru a fi lăsat intact”.
sibot-2Ba era, doamnă arheolog, avea toate avantajele pentru a deveni un însemnat loc pe harta turistică a României, fiind în proximitatea unui drum național, fiind un sit complex, cu urme de constructi diverse, de la terme la temple și locuințe civile. Putea, de asemenea, fi folosit că șantier școală pentru studenții de la istorie. Autostrada îl putea ocoli sau “sări”, printr-un pod. Soluții tehnice existau, dar nu s-a vrut. Din acest motiv îmi permit să acuz arheologii de acolo de rea-voința și complicitate la distrugerea acelor situri. Nu este deloc normal ca deciziile cu privire la ce are voie și ce nu să păstreze un popor ca obiecte de patrimoniu imobil să aparțină unui grup restrâns de persoane care, așa cum o arată faptele, acționează numai și numai distructiv.
Vestigii unice în Europa, lăsate în paragină
Nu mi-ar fi de ajuns un singur articol pentru a enumera vestigiile de pe teritoriul României lăsate într-o stare deplorabilă, ignorate, cercetate superficial sau haotic. Este de ajuns să faceți o vizită la Argedava (Popești), la o aruncătură de băț de București, la Ziridava (Pecica), lângă Arad pentru a vedea cum cetăți și așezări geto-dace, cu o vechime ce depășește 2.000 de ani, sunt ori pășuni comunale ori groapă de gunoi a satului. La Pecica am cules eu însumi oseminte antice, lăsate în mod barbar la suprafața și le-am reînhumat.
Astfel de situri arheologice ar reprezenta, pentru alte țări, descoperiri remarcabile, ar fi îngrijite, cercetate în amănunt și apoi incluse în circuite turistice. Oamenii vor să vadă, la față locului, in situ, parțial sau, unde nu se poate, măcar reconstruit, un bordei antic, un loc de cult, o amforă sau vas pentru cereale, o reconstituire a unui cuptor sau a unui atelier de fierărie.
Cum se da cultura pe mâna personajelor anti-românești
În urmă cu ceva vreme am scris un articol în care arătam în ce mod domnul Kelemen Hunor, în timpul mandatului său de ministru al Culturii, a decis să aloce fondurile instituției pe parte de investiții în obiective de patrimoniu (articolul complet AICI). Listele, care sunt publice și pot fi verificate de către oricine, sunt mai mult decât evidente.
Concret, obiective de importanță majoră ale istoriei noastre, precum Cetatea de Scaun a Sucevei sau Cetatea Domnească de la Curtea e Argeș, nu primeau, din banii ministerului, bani strânși de la noi, românii, niciun leu, în timp ce sute de biserici și clădiri din zonele locuite în majoritate de maghiari erau blagoslovite cu sute de mii sau milioane de lei. În mod cert, orice obiectiv de patrimoniu de pe teritoriul României trebuie protejat, indiferent că este geto-dacic, roman, creație a sașilor sau secuilor etc, însă modul în care domnul Hunor a ales să distribuie acele fonduri este unul mai mult decât discriminatoriu la adresa românilor și românismului.
Unde au fost domnii istorici și arheologi când s-a constituit acea listă de investiții? De ce nu au reacționat public? Probabil erau prea ocupați să arunce cu noroi mișcarea dacistă, a cărei reprezentanți suntem și noi, mișcare pe care distinșii domni și doamne de o “înaltă” ținută morală o consideră că fiind adevăratul dușman al istoriei naționale.
TartariaNu, doamnelor și domnilor, adevărații dușmani sunt aceia dintre dumneavoastră care TAC și stau cu mâinile în sân când vestigiile sunt fie distruse, fie lăsate în paragină. Cineva, tot din lumea istoricilor, îmi spunea că “ce vrei, dom’ne, să facem? nu ne putem pune contra celor ce conduc instituțiile de cultură, că dacă am face-o nu mai avem acces la catedre, pe șantiere etc”.
Prin urmare, ni se recunoaște direct că pasiunea și profesionalismul sunt, de multe ori, lăsate în plan secund, întâietate având direcția stabilită de la “centru”. Păi atunci, doamnelor și domnilor, apucați-va de altă meserie, deoarece, prin lașitatea voastră, afectați destinul a milioane de români și al urmașilor lor. Sau strângeți rândurile și urlați cu o voce unică împotriva abuzurilor și distrugerilor, că doar nu v-or concedia pe toți. Ia vedeți, se poate? Dacă veți face asta, vă vom sprijini și veți câștiga respectul și apecierea tuturor oamenilor de bine. Altfel vă faceți în continuare părtași la tot procesul acesta distructiv. Noroc că mai există, totuși, și unii istorici și arheologi cinstiți, dedicați si profesioniști care mai contrabalansează, atât cât pot și ei, lașitatea voastră.
Dar, dacă vorbim de zona de cultură, lucrurile nu se opresc aici. Recent, studenți ai Facultății de Istorie din București îmi povesteau cum, în bibliografia lor de studiu, sunt incluse cărți ale unor autori maghiari, unii dintre ei susținând că poporul nostru s-a format pe alte meleaguri și ar fi migrat aici prin Evul Mediu.
Evident, dacă vrei să treci examenul, trebuie să înveți aceste lucruri. Aceiași studenți îmi mai relatau cum, încă de pe la primele cursuri, unii profeosri le-au spus clar: “uitați de daci!”. Toate astea se întamplă în timp ce din manualele de liceu a fost pur și simplu scos orice element ce ține de străvechimea și antichitatea noastră, istoria acestor meleaguri începând din 106….
O altă metodă aplicată de cei ce ne falsifica sau ascund istoria este aceea prin care sunt ignorate momente și fapte din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat care nu convin anumitor interese. De pildă, ștergerea numelui Budapeste din lista orașelor eliberate de armata română prezentă pe interiorul Arcului de Triumf din București. Nici astăzi nu am aflat cine a decis înlăturarea acestui nume și de ce nu se resculpteaza la locul său.
arcul-de-triumf-budapesta-acoperita-cu-cimentCe riscăm?
TOTUL! Simplu și direct.Riscăm TOTUL! După cum decurg lucrurile, în câteva zeci de ani sau poate chiar mai devreme nu vom mai avea ce să cercetăm sau să protejăm nici dacă am vrea. Scenariul ăsta va servi de minune drept argument al celor ce ne pândesc pământul și resursele, care, la acel moment, vor putea să ne spună senini: “Nu aveți nicio conexiune cu antichitatea, nu aveți dreptul primordal pe acest pământ”.
Și degeaba s-or da peste cap urmașii noștrii, cel puțin aceia care vor afla de la noi, cei de azi, care încă mai avem acces la situri, vestigii, informații, să le demonstreze străinilor că nu au dreptate, pentru că nu vor mai avea cu ce să demonstreze, nu va mai există nimic care să ne susțină drepturile aici.
Nu vom mai avea rădăcini materiale, ci doar povești și legende, amintiri ale bătrânilor ce au mai apucat să vadă un murus dacicus, un val de pământ neolitic, un vas de Cucuteni sau o necropolă din epocă fierului. Pierderea rădăcinilor va crea dezorientare, poporul va deveni și mai supus decât este în prezent pentru că-și va pierde și dramul de drept istoric pe care încă îl mai are și-l poate invoca. AȘADAR, ATENTIE!!! De Valentin Roman -Adevarul despre daci
Detalii complete de

SAMSON


Optiunea SAMSON, adevarata amenintare nucleara

autor: FrontPress 23.02.2013
samsonMasivul arsenal nuclear israelian este unul din cele mai prost pastrate secrete din lume. Fostul prim ministru Olmert, a facut referinta la el intr-un interviu acordat unui post de televiziune german. Presedintele american Obama a refuzat sa raspunda atunci cand a fost intrebat direct de catre Helen Thomas daca “cunoaste vreo tara in Orientul Mijlociu care are arme nucleare”.
Mordechai Vanunu a dezvaluit detalii despre programul nuclear israelian catre presa britanica in 1986. In mod surprinzator totusi, publicul american nu este constient de subiect. Ceea ce este si mai alarmant este ca liderii americani, impreuna cu cei ai Germaniei, Frantei, Marii Britanii si ai altor state continua sa ajute in mod activ programul nuclear israelian in timp ce se fac ca nu vad programul israelian de spionaj, furt si santajul nuclear exercitat de Israel tocmai contra tarilor pe care le conduc. John Kennedy a fost ultimul presedinte american care si-a permis luxul de a se ingrijora asupra programului nuclear israelian, dupa cum o arata dovezile care au aparut la putina vreme dupa asasinarea acestuia.
Mai mult decat atat, odata ce Israelul a achizitionat arme nucleare, a devenit clar ca acestea nu erau destinate doar unor adversari in cazul unui razboi arabo-israelian. Israelul a facut public faptul ca este dispus sa distruga intreaga lume mai degraba decat sa accepte sfarsitul visului sionist. Acest lucru a devenit cunoscut ca si “Optiunea Samson”, numita astfel dupa personajul biblic care si-a distrus inamicii, impingand coloanele unui templu si omorandu-se pe sine insusi in acest proces.
Intr-o lucrare publicata de Federatia Americana a Oamenilor de Stiinta, Lt. Col. Warner D. Farr din partea Air War College descrie achizitia israeliana a unui masiv arsenal nuclear si posibilitatile de riposta ale acestuia. (n.t. Second Strike Capability = capacitatea de a riposta ulterior unui atac nuclear asupra tarii in cauza). Locotent Colonelul Farr, spune ca israelienii cred ca abilitatea lor de a dezlantui un holocaust modern este cel mai bun mod de a-si garanta ca nu vor mai trebui sa fie vreodata subiectul unui asemenea eveniment.
1101570311_400Programul nuclear israelian a inceput cu David Ben Gurion, primul prim ministru al acestui stat, iar pe vremea Razboiului de 6 Zile din 1967, Israelul achizitionase deja arme nucleare rudimentare si se spune ca ar fi fost dispus sa le foloseasca. In timpul Razboiului de Yom Kipur, primul ministru Golda Meir a folosit arsenalul nuclear israelian ca un factor de presiune pentru a-l convinge pe presedintele american Richard Nixon, via secretarul de stat de origine evreiasca Henry Kissinger, sa trimita pe calea aerului armele conventionale de care Israelul avea stringenta nevoie si care au au salvat Israelul de la infrangere si i-au permis sa mentina sub ocupatie teritoriile anexate in 1967. Dar Optiunea Samson nu este doar un simplu factor de descurajare, iar tintele potentiale nu sunt restrictionate la inamicii pe campul de lupta.
Martin Van Creveld, un eminent profesor de istorie militara al prestigioasei Universitati Evreisti din Ierusalim a declarat urmatoarele unei reviste olandeze in 2002: “Detinem cateva sute de arme atomice si rachete pe care le putem lansa catre tinte in toate directiile, poate chiar catre Roma. Majoritatea capitalelor europene reprezinta tinte pentru fortele noastre aeriene”. Ulterior a mai declarat: “fortele noastre armate nu sunt pe locul 30 in lume ci mai degraba pe locul doi sau trei. Avem capacitatea de a distruge intreaga lume odata cu noi. Si va asigura ca asta se va intampla inainte ca Israelul sa se prabuseasca” (Interviul original a aparut in saptmanalul olandez Elsevier, 2002, no. 17, p. 52-53, April 27th, 2002).
In 2002, David D. Perlmutter, profesor de  Comunincare  la Louisiana State University si senior fellow al Reilly Center for Media & Public Affairs, a scris urmatoarele intr-un editorial din Los Angeles Times:  ”Ce raspuns ar fi mai potrivit unei lumi care uraste evreii de mii de ani decat o Iarna Nucleara. Sau sa-i invitam pe tot acesti oameni de stat europeni si activisti pentru pace sa ni se alture in cuptoare?”
Pamela Geller nu e profesor de nimic si nu poate oferi acreditari care sa o faca demna de a fi citata in acest articol,  in afara de a fi un reprezentat tragic si isteric al unui mod de a gandi Iudeo-American. Ea a scris pe propriul blog: ”Israelul este esential. Ma rog ca in cazul unui eveniment in care Teheranul sau un reprezentant jihadist al acestuia (Hez’ballah, Hamas etc) ar ataca Israelul cu o arma nucleara, acesta sa riposteze cu tot ce are atacand totul, Teheran, Mecca, si Medina… si nu mai vorbesc de  Europa. Acestia si-au exterminat toti evreii dar nu le-a fost de ajuns. Acesti monstrii au importat noua generatie de omoratori de evrei”.
Dar acest fanatism nu este limitat la  profesori si bloggeri. Numerosi jurnalisti importanti si canale de stiri au comentat despre disponibilitatea liderilor israelieni de a invoca Optiunea Samson. Alan Hart a intervievat-o pe Golda Meir pentru programul BBC Panorama in Aprilie 1971 intreband-o: “Doamna Prim Ministru… Spuneti ca daca vreodata Israelul ar fi in pericol de a fi infrant pe campul de batalie ar fi dispus sa distruga intreaga lume odata cu el?” Meir a replicat “Da, asta este exact ceea ce spun”.
Primul Ministru Menahem Begin a folosti informatii puse la dispozitie de spionul evreu-american Jonathan Pollard pentru a lua la tinta orase sovietice. Ariel Sharon, Moshe Dayan, Yitzhak Shamir, Shimon Peres, si altii au facut comentarii publice in sprijinul ideii de a folosi arsenalul nuclear ca un mijloc de santaj impotriva lumii integi.
Dar de ce a lasat lumea ca aceasta situatie nebuneasca sa se dezvolte? Sionistii au injectat o doza importanta de paranoia in evreii din Israel si din intreaga lume. Exista mitul eternei victimizari a evreilor, care editeaza in mod convenabil, toate crimele pe care evreii le-au comis impotriva altora de-a lungul lungii lor istorii in timp ce se exagereaza crimele pe care altii le-au comis impotriva acestora. E o mare ironie ca Statul Israel a fost fondat ca si o asigurare impotriva unui viitor Holocaust de catre sionistii care au colaborat pe mai multe niveluri cu nazistii. Evreii sionisti au incheiat o “Intelegere de Transfer” cu Adolf Hitler si au promovat emigrarea evreilor germani in Palestina, ceea ce a satisfacut interesele ambelor parti. Aceasta a ajutat la punerea bazelor statului evreiesc in Palestina in schimbul asistentei pentru inlaturarea boicotului asupra produselor germane pe care evreimea mondiala il impusese impotriva Germaniei naziste. Intr-un exemplu edificator asupra atitudinii pe care fondatorii Israelului au avut-o impotriva evreilor ne-sionsiti, David Ben Gurion a declarat dupa Kristallnacht ca “Daca ar fi sa stiu ca toti copiii evrei din Germania ar putea fi salvati transferandu-i in Anglia sau ca as putea salva doar jumatate prin transferul lor in Palestina as opta pentru a doua solutie pentru ca preocuparea noastra nu este doar pentru interesul personal al acestor copii ci si pentru interesul istoric al poporului evreu”. Aceasta a fost in raspuns la oferta britanica de a oferi azil pentru 10.000 de copii evrei.
nuke_explosionAl doilea mit este acela ca Israelul-ui i se opune o lume ostila si ca este supus unei amenintari existentiale. Aici ironia este ca nici o natiune in istorie nu a beneficiat mai mult de caritate si bunavointa decat Israelul. Acesta a primit mai mult ajutor extern decat orice alta tara nu numai din partea Statelor Unite. Germania  oferit ajutoare masive, inclusiv submarine nucleare, o componenta esentiala pentru Optiunea Samson, care fara nici un dubiu ar targeta Germania din greu. Mai mult, departe de a fi inconjurat de tari inamice, Israelul a incheiat tratate de pace cu cei mai apropiati vecini, Egipt si Iordania – ceea ce a transformat practic aceste tari in colaborationisti la genocidul impotriva palestinienilor. Numeroase alte guverne arabe si musulmane au legaturi traditionale de colaborare cu Israelul inclusiv Arabia Saudita, tarile mai mici ale Golfului, Turcia si chiar Iranul pana in ani ’90. (Sa nu uitam ca israelienii au fost aceia care au actionat ca intermediari cand resedintele Reagan a inceput sa vanda arme Ayatollahului Khomeini in cadrul afacerii Iran-Contra). Si sa nu uita ca SUA, Europa si si satelitii acestora au asigurat o permanenta imunitate diplomatica Israelului permitandu-i acestuia sa iasa “basma curata” in varii cazuri de crima internationala.
In concluzie, evreimea mondiala a fost spalata pe creier sa creada ca Goymii de-a lungul istoriei i-au persecutat fara absolut niciun motiv in afara unei urii irationale si congenitale si ca Israelul este singurul lucru care sta intre ei si camerele de gazare. Aceasta are puterea prin dominatia pe care o exercita asupra finantelor, mass-mediei si a altor sectoare cheie din societate sa-i forteze pe liderii vestici sa le puna la dispozitie acele mijloace care vor fi ulterior folosite pentru a-i santaja. Aceasta paranoia combinata cu idea religioasa a “poporului ales” si ideea seculara a superioritatii rasiale creaza o psihoza care fac din acest santaj mai mult decat o simpla amenintare. De Dr. Patrick Slattery – Tradrucere FrontPress.ro
Pe aceeasi tema poate fi vizionat si documentarul realizat de Dr. David Duke “Nu unui razboi pentru Israel contra Iranului”